Fumul de țigară conține multe substanțe toxice, dintre care unele sunt deosebit de dăunătoare pentru sistemul cardiovascular. Ziarul " Le Figaro » a descifrat fenomenul pentru a şti că tutunul se află la originea acestui rău.
TUUNUL: UN PERICOL ÎN BĂȘT!
Gudroane, gaze toxice, metale grele... Când o țigară este aprinsă, aceasta se transformă într-o fabrică de molecule periculoase pentru sănătate. Fumul rezultat în urma arderii, de exemplu, conține peste 40 de substanțe cancerigene. Dar fumatul dăunează și arterelor, chiar și la doze mici.
Infarct miocardic, accident vascular cerebral, anevrism de aortă abdominală... În Franța, un sfert din decesele legate de fumat sunt cauzate de boli cardiovasculare, ceea ce face din tutun principala cauză a deceselor cardiovasculare care pot fi prevenite. Colegii noștri din « Figaro« faceți bilanțul a ceea ce se întâmplă în vasele de sânge ale unui fumător.
- Principalul vinovat este monoxidul de carbon. Acest gaz, cunoscut ca fiind responsabil de moartea prin asfixiere din cauza sobelor defectuoase, se formează în timpul arderii țigărilor. Odată inhalat, ajunge în sângele fumătorului și este capabil să se lege de celulele roșii din sânge în loc de oxigen. Aceasta duce la o scădere a nivelului de oxigen din sânge precum și la o lipsă de oxigenare a țesuturilor și organelor care nu își mai pot îndeplini rolurile.
Pentru a compensa această lipsă de oxigen, organismul va crește ritmul cardiac și tensiunea arterială, ceea ce crește riscul de boli cardiovasculare. Nicotina contribuie și ea la acest fenomen.
- Fumatul favorizează în mod semnificativ dezvoltarea aterosclerozei, o boală caracterizată prin formarea de depozite de grăsime pe căptușeala interioară a arterelor.
În timp, aceste depozite (numite „plăci aterosclerotice”) se îngroașă până când obstrucționează fluxul sanguin. Pe lângă tutun, la acest fenomen contribuie și alți factori de risc, precum colesterolul, diabetul, obezitatea sau hipertensiunea arterială.
- Fumatul are un impact și asupra vasomotricității arterelor, adică pe capacitatea lor de a se extinde sau contracta. Din cauza tutunului, arterele întâmpină dificultăți în a se dilata în mod normal. Ca urmare, apare un spasm arterial care corespunde unei ingustari bruste a diametrului arterei si deci unei scaderi a fluxului sanguin. Când spasmul este foarte important, poate duce la o ocluzie completă a arterei în cauză. Și dacă atinge arterele care alimentează inima, poate provoca un atac de cord.
- Fumatul favorizează agregarea trombocitelor, celule sanguine implicate în oprirea sângerării prin formarea de cheaguri. Acestea au ca efect creșterea vâscozității sângelui. Și asta nu este tot: tutunul crește și producția de fibrinogen, moleculă implicată și în coagulare.
În paralel, scăderea oxigenului din cauza monoxidului de carbon duce la creșterea numărului de globule roșii, ceea ce crește și mai mult vâscozitatea sângelui. Formarea cheagurilor asociate cu vâscozitatea sângelui crește riscul de a bloca o arteră și, prin urmare, de a provoca un atac de cord. Dacă artera blocată furnizează sânge către inimă (artera coronară), aceasta poate provoca infarct miocardic. Dacă cheagul blochează o arteră din creier, există riscul de accident vascular cerebral.
Dacă se formează într-un vas de sânge din picior, cheagul va provoca ischemie acută, adică ocluzia uneia sau mai multor artere din membrul inferior.
- Această inflamație poate destabiliza plăcile aterosclerotice, care apoi sunt susceptibile să se desprindă de peretele arterei pe care se sprijină. Odată detașate, aceste resturi duc la formarea de cheaguri care pot duce la blocarea totală sau parțială a arterelor.
- În cele din urmă, fumatul determină o scădere a HDL (lipoproteinelor de înaltă densitate), molecule responsabile cu eliminarea colesterolului de pe pereții vaselor pentru a-l aduce la ficat. Dimpotrivă, favorizează o creștere a nivelului de LDL (lipoproteine cu densitate joasă) care ele însele sunt susceptibile de a depune colesterol pe peretele arterial și, prin urmare, favorizează tromboza.
Din fericire, odată ce o persoană se lasă de fumat, riscul de a dezvolta boli cardiovasculare scade. În anul următor înțărcării, acest risc este redus la jumătate. După 15 ani, riscul ca un fost fumător să aibă un accident vascular cerebral sau un atac de cord este același ca și pentru o persoană care nu a fumat niciodată.
